Analiză foliară · Fasole
Phaseolus vulgaris · Leguminoase
Analiza foliară la Fasole (Phaseolus vulgaris) evaluează starea reală de nutriție a plantei prin prelevarea din frunza trifoliată complet formată (cea mai recent maturizată). Recoltarea se face vara, de la stadiul vegetativ la începutul înfloririi. Valorile orientative de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie. Tabelul complet pe toate fenofazele (scala BBCH), pragurile exacte și metodologia de laborator sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Prelevare
- Organ analizat: frunza trifoliată complet formată (cea mai recent maturizată)
- Perioadă: vara, de la stadiul vegetativ la începutul înfloririi
- 5 fenofaze de referință
Interval optim general pe elemente
Valorile de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie, raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 4 – 5.50 |
| Fosfor (P) | % | 0.250 – 0.500 |
| Potasiu (K) | % | 2 – 4 |
| Calciu (Ca) | % | 1 – 2.50 |
| Magneziu (Mg) | % | 0.250 – 0.650 |
| Sulf (S) | % | 0.200 – 0.450 |
| Fier (Fe) | ppm | 50 – 300 |
| Cupru (Cu) | ppm | 7 – 25 |
| Mangan (Mn) | ppm | 30 – 300 |
| Zinc (Zn) | ppm | 20 – 70 |
| Bor (B) | ppm | 20 – 60 |
| Molibden (Mo) | ppm | 0.400 – 2 |
Simptome de carență, exces și impact asupra producției
Azot (N)
Carență: Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de azot favorizează creșterea vegetativă în detrimentul fructificării, întârzie maturarea și crește sensibilitatea la cădere și boli.
Fosfor (P)
Carență: Fosforul sub nivel reduce transferul de energie și dezvoltarea rădăcinilor. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de fosfor este rar; poate induce carențe de Zn, Fe și Cu prin antagonism la absorbție.
Potasiu (K)
Carență: Potasiul sub nivel reduce reglarea apei, toleranța la stres și transportul asimilatelor. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de potasiu concurează cu Mg și Ca la absorbție, putând induce carențe de magneziu sau calciu.
Calciu (Ca)
Carență: Calciul sub nivel afectează pereții celulari, vârfurile de creștere și fermitatea țesuturilor. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de calciu, pe soluri alcaline, reduce disponibilitatea Fe, Mn, Zn și B.
Magneziu (Mg)
Carență: Magneziul sub nivel reduce clorofila și fotosinteza. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de magneziu dezechilibrează raportul K/Mg și poate afecta structura solului.
Sulf (S)
Carență: Sulful sub nivel reduce eficiența azotului și sinteza aminoacizilor. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de sulf este rar la nivel foliar; contribuie la acidifierea solului.
Fier (Fe)
Carență: Fierul sub nivel afectează formarea clorofilei și fotosinteza frunzelor tinere. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de fier apare pe soluri acide sau inundate și poate deveni toxic (bronzarea frunzelor).
Cupru (Cu)
Carență: Cuprul sub nivel afectează lignificarea, fertilitatea și rezistența la boli. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de cupru este fitotoxic, afectează rădăcinile și poate induce carență de fier.
Mangan (Mn)
Carență: Manganul sub nivel afectează fotosinteza și activarea enzimelor. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de mangan, pe soluri acide, provoacă pete necrotice și cloroze induse de fier.
Zinc (Zn)
Carență: Zincul sub nivel afectează hormonii de creștere, internodiile și frunzele tinere. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de zinc este fitotoxic și poate induce carență de fier.
Bor (B)
Carență: Borul sub nivel afectează punctele de creștere, polenizarea și formarea organelor tinere. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Borul are o fereastră îngustă: excesul este toxic (arsuri marginale și necroze foliare).
Molibden (Mo)
Carență: Molibdenul sub nivel afectează metabolismul azotului și reducerea nitraților. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Exces: Excesul de molibden este rar la plante; contează mai ales pentru furaje (sănătatea animalelor).
Fenofaze de referință (scala BBCH)
Fișă tehnică de cultură — Fasole
Referință rapidă imprimabilă (PDF + Word), generată din standardele EDTA Plant: prezentarea culturii, protocolul de prelevare, fenofazele BBCH, intervalele optime generale, impactul nutrițional pe element și raporturile ionice de referință. Mai jos — un extras gratuit din document.
Fișă tehnică de cultură · Fasole
Phaseolus vulgaris
- Organ de prelevare
- frunza trifoliată complet formată (cea mai recent maturizată)
- Sezon de prelevare
- vara, de la stadiul vegetativ la începutul înfloririi
- Fenofaze de referință
- 5 fenofaze pe scala BBCH (BBCH 07-13 – BBCH 70-89)
Intervale optime generale (primele 3)
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 4 – 5.50 |
| Fosfor (P) | % | 0.250 – 0.500 |
| Potasiu (K) | % | 2 – 4 |
+ încă 9 elemente în documentul integral.
Documentul integral
- Impact nutrițional și efecte asupra producției, pe element
- Raporturi ionice de referință (dezechilibre funcționale)
- Protocol complet de prelevare a probelor
- Toate cele 12 intervale optime generale
- Fenofazele BBCH complete · format PDF + Word, imprimabil
Tabelul complet pe fenofaze
Tabelul complet pentru Fasole — toate fenofazele pe scala BBCH, cu pragurile exacte pe fiecare element și metodologia de laborator — este disponibil pentru clienții EDTA Plant, pe baza autentificării.
Se verifică sesiunea…
Întrebări frecvente despre analiza foliară la fasole
Când se recoltează probele foliare la fasole?
Recoltarea probelor foliare la fasole (Phaseolus vulgaris) se face vara, de la stadiul vegetativ la începutul înfloririi. Proba se prelevează din frunza trifoliată complet formată (cea mai recent maturizată).
Din ce organ al plantei se prelevează proba la fasole?
Proba se prelevează din frunza trifoliată complet formată (cea mai recent maturizată). Prelevarea corectă din organul indicator este esențială pentru ca rezultatele să poată fi comparate cu valorile de referință ale speciei.
Ce elemente se determină prin analiza foliară la fasole?
Analiza foliară la fasole determină macroelementele și microelementele esențiale: Azot (N), Fosfor (P), Potasiu (K), Calciu (Ca), Magneziu (Mg), Sulf (S), Fier (Fe), Cupru (Cu), Mangan (Mn), Zinc (Zn), Bor (B), Molibden (Mo).
Care este intervalul optim de azot la fasole?
Intervalul optim general de azot (N) la fasole, la maturitate vegetativă mijlocie, este 4 – 5.50 % raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Ce indică o carență de azot la fasole?
Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Fasole, la Vegetativ, efectul practic este: la leguminoase afectează nodozitățile, păstăile și proteinizarea.
Referințe pentru pragurile de interpretare
- Bergmann, W. (1992) — Nutritional Disorders of Plants
- Mengel, K. & Kirkby, E. A. — Principles of Plant Nutrition (5th Ed.)
- International Plant Nutrition Institute (IPNI)