Analiză foliară · Piersic
Prunus persica · Pomicole
Analiza foliară la Piersic (Prunus persica) evaluează starea reală de nutriție a plantei prin prelevarea din frunze mijlocii complet formate (lăstar anual). Recoltarea se face vara (iunie – iulie), frunze de pe lăstarul anual. Valorile orientative de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie. Tabelul complet pe toate fenofazele (scala BBCH), pragurile exacte și metodologia de laborator sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Prelevare
- Organ analizat: frunze mijlocii complet formate (lăstar anual)
- Perioadă: vara (iunie – iulie), frunze de pe lăstarul anual
- 5 fenofaze de referință
Interval optim general pe elemente
Valorile de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie, raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 2 – 3 |
| Fosfor (P) | % | 0.140 – 0.300 |
| Potasiu (K) | % | 1.20 – 2.50 |
| Calciu (Ca) | % | 1 – 2.50 |
| Magneziu (Mg) | % | 0.250 – 0.800 |
| Sulf (S) | % | 0.150 – 0.350 |
| Fier (Fe) | ppm | 50 – 200 |
| Cupru (Cu) | ppm | 5 – 15 |
| Mangan (Mn) | ppm | 30 – 250 |
| Zinc (Zn) | ppm | 15 – 60 |
| Bor (B) | ppm | 20 – 55 |
| Molibden (Mo) | ppm | 0.050 – 0.300 |
Simptome de carență, exces și impact asupra producției
Azot (N)
Carență: Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de azot favorizează creșterea vegetativă în detrimentul fructificării, întârzie maturarea și crește sensibilitatea la cădere și boli.
Fosfor (P)
Carență: Fosforul sub nivel reduce transferul de energie și dezvoltarea rădăcinilor. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de fosfor este rar; poate induce carențe de Zn, Fe și Cu prin antagonism la absorbție.
Potasiu (K)
Carență: Potasiul sub nivel reduce reglarea apei, toleranța la stres și transportul asimilatelor. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de potasiu concurează cu Mg și Ca la absorbție, putând induce carențe de magneziu sau calciu.
Calciu (Ca)
Carență: Calciul sub nivel afectează pereții celulari, vârfurile de creștere și fermitatea țesuturilor. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de calciu, pe soluri alcaline, reduce disponibilitatea Fe, Mn, Zn și B.
Magneziu (Mg)
Carență: Magneziul sub nivel reduce clorofila și fotosinteza. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de magneziu dezechilibrează raportul K/Mg și poate afecta structura solului.
Sulf (S)
Carență: Sulful sub nivel reduce eficiența azotului și sinteza aminoacizilor. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de sulf este rar la nivel foliar; contribuie la acidifierea solului.
Fier (Fe)
Carență: Fierul sub nivel afectează formarea clorofilei și fotosinteza frunzelor tinere. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de fier apare pe soluri acide sau inundate și poate deveni toxic (bronzarea frunzelor).
Cupru (Cu)
Carență: Cuprul sub nivel afectează lignificarea, fertilitatea și rezistența la boli. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de cupru este fitotoxic, afectează rădăcinile și poate induce carență de fier.
Mangan (Mn)
Carență: Manganul sub nivel afectează fotosinteza și activarea enzimelor. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de mangan, pe soluri acide, provoacă pete necrotice și cloroze induse de fier.
Zinc (Zn)
Carență: Zincul sub nivel afectează hormonii de creștere, internodiile și frunzele tinere. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de zinc este fitotoxic și poate induce carență de fier.
Bor (B)
Carență: Borul sub nivel afectează punctele de creștere, polenizarea și formarea organelor tinere. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Borul are o fereastră îngustă: excesul este toxic (arsuri marginale și necroze foliare).
Molibden (Mo)
Carență: Molibdenul sub nivel afectează metabolismul azotului și reducerea nitraților. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Exces: Excesul de molibden este rar la plante; contează mai ales pentru furaje (sănătatea animalelor).
Fenofaze de referință (scala BBCH)
Fișă tehnică de cultură — Piersic
Referință rapidă imprimabilă (PDF + Word), generată din standardele EDTA Plant: prezentarea culturii, protocolul de prelevare, fenofazele BBCH, intervalele optime generale, impactul nutrițional pe element și raporturile ionice de referință. Mai jos — un extras gratuit din document.
Fișă tehnică de cultură · Piersic
Prunus persica
- Organ de prelevare
- frunze mijlocii complet formate (lăstar anual)
- Sezon de prelevare
- vara (iunie – iulie), frunze de pe lăstarul anual
- Fenofaze de referință
- 5 fenofaze pe scala BBCH (BBCH 07-09 – BBCH 85-89)
Intervale optime generale (primele 3)
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 2 – 3 |
| Fosfor (P) | % | 0.140 – 0.300 |
| Potasiu (K) | % | 1.20 – 2.50 |
+ încă 9 elemente în documentul integral.
Documentul integral
- Impact nutrițional și efecte asupra producției, pe element
- Raporturi ionice de referință (dezechilibre funcționale)
- Protocol complet de prelevare a probelor
- Toate cele 12 intervale optime generale
- Fenofazele BBCH complete · format PDF + Word, imprimabil
Tabelul complet pe fenofaze
Tabelul complet pentru Piersic — toate fenofazele pe scala BBCH, cu pragurile exacte pe fiecare element și metodologia de laborator — este disponibil pentru clienții EDTA Plant, pe baza autentificării.
Se verifică sesiunea…
Întrebări frecvente despre analiza foliară la piersic
Când se recoltează probele foliare la piersic?
Recoltarea probelor foliare la piersic (Prunus persica) se face vara (iunie – iulie), frunze de pe lăstarul anual. Proba se prelevează din frunze mijlocii complet formate (lăstar anual).
Din ce organ al plantei se prelevează proba la piersic?
Proba se prelevează din frunze mijlocii complet formate (lăstar anual). Prelevarea corectă din organul indicator este esențială pentru ca rezultatele să poată fi comparate cu valorile de referință ale speciei.
Ce elemente se determină prin analiza foliară la piersic?
Analiza foliară la piersic determină macroelementele și microelementele esențiale: Azot (N), Fosfor (P), Potasiu (K), Calciu (Ca), Magneziu (Mg), Sulf (S), Fier (Fe), Cupru (Cu), Mangan (Mn), Zinc (Zn), Bor (B), Molibden (Mo).
Care este intervalul optim de azot la piersic?
Intervalul optim general de azot (N) la piersic, la maturitate vegetativă mijlocie, este 2 – 3 % raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Ce indică o carență de azot la piersic?
Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Piersic, la Vară, efectul practic este: la pomi/fructe afectează creșterea lăstarilor, calitatea și păstrarea fructelor.
Referințe pentru pragurile de interpretare
- Bergmann, W. (1992) — Nutritional Disorders of Plants
- Mengel, K. & Kirkby, E. A. — Principles of Plant Nutrition (5th Ed.)
- International Plant Nutrition Institute (IPNI)