Analiză foliară · Porumb
Zea mays · Prășitoare
Analiza foliară la Porumb (Zea mays) evaluează starea reală de nutriție a plantei prin prelevarea din frunza sub știulete / frunza a 3-a de la vârf. Recoltarea se face vara, de la 6 frunze la apariția paniculului. Valorile orientative de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie. Tabelul complet pe toate fenofazele (scala BBCH), pragurile exacte și metodologia de laborator sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Prelevare
- Organ analizat: frunza sub știulete / frunza a 3-a de la vârf
- Perioadă: vara, de la 6 frunze la apariția paniculului
- 5 fenofaze de referință
Interval optim general pe elemente
Valorile de mai jos reprezintă intervalul optim general la maturitate vegetativă mijlocie, raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 2.80 – 4 |
| Fosfor (P) | % | 0.250 – 0.500 |
| Potasiu (K) | % | 1.80 – 3.50 |
| Calciu (Ca) | % | 0.300 – 1.20 |
| Magneziu (Mg) | % | 0.150 – 0.450 |
| Sulf (S) | % | 0.180 – 0.380 |
| Fier (Fe) | ppm | 50 – 250 |
| Cupru (Cu) | ppm | 5 – 20 |
| Mangan (Mn) | ppm | 25 – 200 |
| Zinc (Zn) | ppm | 20 – 60 |
| Bor (B) | ppm | 5 – 25 |
| Molibden (Mo) | ppm | 0.100 – 1 |
Simptome de carență, exces și impact asupra producției
Azot (N)
Carență: Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de azot favorizează creșterea vegetativă în detrimentul fructificării, întârzie maturarea și crește sensibilitatea la cădere și boli.
Fosfor (P)
Carență: Fosforul sub nivel reduce transferul de energie și dezvoltarea rădăcinilor. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de fosfor este rar; poate induce carențe de Zn, Fe și Cu prin antagonism la absorbție.
Potasiu (K)
Carență: Potasiul sub nivel reduce reglarea apei, toleranța la stres și transportul asimilatelor. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de potasiu concurează cu Mg și Ca la absorbție, putând induce carențe de magneziu sau calciu.
Calciu (Ca)
Carență: Calciul sub nivel afectează pereții celulari, vârfurile de creștere și fermitatea țesuturilor. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de calciu, pe soluri alcaline, reduce disponibilitatea Fe, Mn, Zn și B.
Magneziu (Mg)
Carență: Magneziul sub nivel reduce clorofila și fotosinteza. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de magneziu dezechilibrează raportul K/Mg și poate afecta structura solului.
Sulf (S)
Carență: Sulful sub nivel reduce eficiența azotului și sinteza aminoacizilor. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de sulf este rar la nivel foliar; contribuie la acidifierea solului.
Fier (Fe)
Carență: Fierul sub nivel afectează formarea clorofilei și fotosinteza frunzelor tinere. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de fier apare pe soluri acide sau inundate și poate deveni toxic (bronzarea frunzelor).
Cupru (Cu)
Carență: Cuprul sub nivel afectează lignificarea, fertilitatea și rezistența la boli. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de cupru este fitotoxic, afectează rădăcinile și poate induce carență de fier.
Mangan (Mn)
Carență: Manganul sub nivel afectează fotosinteza și activarea enzimelor. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de mangan, pe soluri acide, provoacă pete necrotice și cloroze induse de fier.
Zinc (Zn)
Carență: Zincul sub nivel afectează hormonii de creștere, internodiile și frunzele tinere. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de zinc este fitotoxic și poate induce carență de fier.
Bor (B)
Carență: Borul sub nivel afectează punctele de creștere, polenizarea și formarea organelor tinere. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Borul are o fereastră îngustă: excesul este toxic (arsuri marginale și necroze foliare).
Molibden (Mo)
Carență: Molibdenul sub nivel afectează metabolismul azotului și reducerea nitraților. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Exces: Excesul de molibden este rar la plante; contează mai ales pentru furaje (sănătatea animalelor).
Fenofaze de referință (scala BBCH)
Fișă tehnică de cultură — Porumb
Referință rapidă imprimabilă (PDF + Word), generată din standardele EDTA Plant: prezentarea culturii, protocolul de prelevare, fenofazele BBCH, intervalele optime generale, impactul nutrițional pe element și raporturile ionice de referință. Mai jos — un extras gratuit din document.
Fișă tehnică de cultură · Porumb
Zea mays
- Organ de prelevare
- frunza sub știulete / frunza a 3-a de la vârf
- Sezon de prelevare
- vara, de la 6 frunze la apariția paniculului
- Fenofaze de referință
- 5 fenofaze pe scala BBCH (BBCH 14-16 – BBCH 75-89)
Intervale optime generale (primele 3)
| Element | U.M. | Interval optim |
|---|---|---|
| Azot (N) | % | 2.80 – 4 |
| Fosfor (P) | % | 0.250 – 0.500 |
| Potasiu (K) | % | 1.80 – 3.50 |
+ încă 9 elemente în documentul integral.
Documentul integral
- Impact nutrițional și efecte asupra producției, pe element
- Raporturi ionice de referință (dezechilibre funcționale)
- Protocol complet de prelevare a probelor
- Toate cele 12 intervale optime generale
- Fenofazele BBCH complete · format PDF + Word, imprimabil
Tabelul complet pe fenofaze
Tabelul complet pentru Porumb — toate fenofazele pe scala BBCH, cu pragurile exacte pe fiecare element și metodologia de laborator — este disponibil pentru clienții EDTA Plant, pe baza autentificării.
Se verifică sesiunea…
Întrebări frecvente despre analiza foliară la porumb
Când se recoltează probele foliare la porumb?
Recoltarea probelor foliare la porumb (Zea mays) se face vara, de la 6 frunze la apariția paniculului. Proba se prelevează din frunza sub știulete / frunza a 3-a de la vârf.
Din ce organ al plantei se prelevează proba la porumb?
Proba se prelevează din frunza sub știulete / frunza a 3-a de la vârf. Prelevarea corectă din organul indicator este esențială pentru ca rezultatele să poată fi comparate cu valorile de referință ale speciei.
Ce elemente se determină prin analiza foliară la porumb?
Analiza foliară la porumb determină macroelementele și microelementele esențiale: Azot (N), Fosfor (P), Potasiu (K), Calciu (Ca), Magneziu (Mg), Sulf (S), Fier (Fe), Cupru (Cu), Mangan (Mn), Zinc (Zn), Bor (B), Molibden (Mo).
Care este intervalul optim de azot la porumb?
Intervalul optim general de azot (N) la porumb, la maturitate vegetativă mijlocie, este 2.80 – 4 % raportat la substanța uscată. Pragurile exacte pe fiecare fenofază (scala BBCH) sunt disponibile în secțiunea pentru clienți.
Ce indică o carență de azot la porumb?
Azotul sub nivel reduce clorofila, biomasa și ritmul de creștere. În Porumb, la BBCH 63-65, efectul practic este: la cereale afectează rădăcina, înfrățirea, frunza activă și umplerea producției.
Referințe pentru pragurile de interpretare
- Bergmann, W. (1992) — Nutritional Disorders of Plants
- Mengel, K. & Kirkby, E. A. — Principles of Plant Nutrition (5th Ed.)
- International Plant Nutrition Institute (IPNI)